Dupa ani in care de multe ori Aeroportul din Bucuresti figura in diferite clasamente printre cele mai slab aspectate locatii de transport aerian, anul acesta, in premiera, Aeroportul Otopeni se claseaza printre cele mai bune din Europa in privinta numarului de intarzieri si zboruri anulate, inregistrand mult mai putine cazuri decat alte aeroporturi europene mult mai mari si mai bine cotate.
Debutul sezonului estival de anul acesta a relevat o serie de deficiente intalnite la multe dintre aeroporturile europene. Problemele cu intarzierile, zborurile anulate sau reprogramate, pierderea bagajelor sau lipsa unei bune comunicari intre companii si pasageri, sunt deja elemente binecunoscute, disfunctionalitatile fiind extensiv relatate in titlurile mass-media si ale site-urilor de specialitate din ultimele 2 luni.
Motivele, dincolo de detalii, tin in esenta de cresterea exponentiala a cererii de servicii de transport in conditiile in care schemele de personal deservent fusesera reduse in timpul pandmiei din considerente de economicitate. Sintetizand, in vara aceasta a aparut de o defazare majora intre cerere si capapcitatea operationala reala, aspect suprapus si cu o serie de doleantele ale personalului angajat care vizeaza cresterea remuneratiei.
La o prima vedere s-ar putea considera ca printre cele mai afectate se vor regasi exclusiv marile aeroporturi, problemele logistice fiind direct proportionale cu numarul de pasageri. De regula, cu cat un aeroport este mai aglomerat si are un flux mai mare de zboruri si de calatori pe zi, cu atat creste complexitatea operatiunilor de imbarcare/debarcare sau transbordare, scade fereastra de timp disponibila fiecarui proces si, cel mai important, cu atat mai mult este necesar un personal specializat mai numeros. In aceste conditii, cand apare o lipsa acuta de angajati se destabilizeaza automat si celelalte procese – degeaba exista o planificare holistica buna si o infrastructura pe masura, daca nu are cine sa efectueze actiunile propriu-zise.
Desi in mare parte logica se respecta, aceasta nu este o relatie valabila in orice situatie, fiind inregistrate si exceptii, ceea ce conduce la concluzia ca nu neaparat volumul traficului este problema, ci organizarea sub-optima a resurselor materiale si umane.
Exista in acest sens si un top al aeroporturilor cele mai afectate de intarzieri si anulari de curse, realizat de compania de media Bloomberg. Acest clasament (realizat pentru luna iulie 2022) se bazeaza pe datele colectate de Ghidul Oficial al Aviatiei, un furnizor de informatii si analize digitale pentru zboruri, aeroporturi, companii aeriene si alte parti co-interesate de sectorul aviatiei civile. Se iau in considerare numarul de zboruri la care s-au consemnat intarzieri, nu numarul de persoane afectate direct sau indirect de perturbatii, si se face o medie a ultimelor zile. Deoarece exista diferente de capacitate intre aeroporturi, comparatiile sunt relative, fiind exprimate in procente aplicate zborurilor totale operate in respectiva locatie. Topul nu evidentiaza componenta calitativa – cat de mari sunt intarzierile, ci doar cantitativa – cate zboruri sunt afectate din total.
Astfel aeroporturile din Bruxelles, Frankfurt sau Eindhoven au inregistrat cele mai mari procente la curse intarziate. Restul listei poate fi consultata aici.
Scopul prezentarii acestei clasificari este in primul rand de a veni in sprijinul calatorilor si de a-i avertiza asupra probabilitatii de a intampina dificultati de tipul intarzierilor daca vor calatori catre una dintre aceste destinatii.
In plus, exista si diferente intre perceptia publica a problemelor si aceasta ierarhizare: spre exemplu aeroportul londonez Heathrow, care a inregistrat in cele mai proaste zile 62% dintre curse afectate de decalari, s-ar fi clasat pe locul 7, la egalitate cu Charles de Gaulle din Paris. Totusi, fiind vorba de o medie a mai multor zile (si intrucat se inregistreaza si zile mai putin nefaste), aeroportul londonez nu se incadreaza intre primele 10.
In realitate insa, avand in vedere volumul de calatori deservit de Heathrow, impactul real este mult mai mare decat poate fi prezentat de un simplu clasament. Acest aspect se reflecta si in opinia generala, care considera aeroportul din Londra ca fiind un exemplu elocvent de disfunctionalitati si haos generalizat, spre nemultumirea profunda a calatorilor.
De partea celalata insa exista si un clasament al celor mai bune si mai fiabile aeroporturi din Europa din punctul de vedere al intarzierilor. Pentru a putea fi comparabil, este realizat oarecum „in oglinda”, metodologia de realizare fiind una similara. Desigur, la o privire de ansamblu a acestui clasament se constata ca primele locuri sunt ocupate de aerporturi cu o marime ceva mai mica decat marile hub-uri de transport cum ar fi Heathrow, Frankfurt sau Schiphol din Amsterdam, toate dintre acestea fiind prezente in lista celor cu deficiente majore. Totusi precum s-a evidentiat marimea fluxului de pasageri nu este singurul factor, ci in fapt multe dintre aspecte tin de capapciattea manageriala de a utiliza resursele umane.
Un element imbucurator pentru tara noastra si pentru pasagerii romani este faptul ca Aeroportul Otopeni, cel mai mare al Romaniei, ocupa un onorant loc 3 in acest top pozitiv, consemnand doar 10% zboruri intarziate si 1,7% anulate (procente raportate la numarul total de curse operate in luna iulie). In comparatie cu aeroporturile europene care au peste 50% dintre curse cu probleme, un cuantum de 10% este o situatie deosebit de buna, date fiind conditiile actuale din intreg sistemul de transport aerian.
Desi Aeroportul Otopeni este aglomerat si cu o infrastructura sub-dimensionata pentru numarul anual de calatori, redimensionarea terminalelor fiind absolut necesara, se poate spune ca rezultatul demn de lauda relevat de acest clasament este o consecinta a faptului ca administratorii au gasit o formula adecvata de a gestiona resursele (atatea cate sunt), chiar daca in perioada pandemica s-au confruntat cu grave probleme financiare care au impus trimiterea unor angajati in somaj tehnic.
Faptul ca in perioada de criza profunda prin care trece intregul sector aeronautic european aeroportul Henri Coanda a reusit sa mentina intarzierile intr-o marja relativ scazuta denota faptul ca exista capacitate organizatorica, si, odata ce acest moment dificil va fi depasit, exista o speranta ca si alte aspecte privind confortul pasagerilor vor putea fi imbunatatite si ca si situatia din alte clasamente ce privesc dimensiunea calitativa se va ameliora.